Cum citim un proiect

Chiar si pentru o persoana cu pregatire peste medie este foarte greu sa se asigure de corecta executie a unei case. Proiectul de rezistena al casei cat si partea de izolatie hidro sau termica sunt extrem de importante si cel mai adesea constructorii nu respecta intrutotul proiectul. De aici multitudinea de probleme care apar pe termen lung, plus costuri extrem de mari pentru a interveni dupa ce constructia a fost deja finalizata.Din cuprins:
Rezistenta casei
Acoperisul
Hidroizolatia si izolatia termica
Avize necesare

Rezistenta casei
Vezi un exemplu de proiect complet de rezistenta pentru o casa , explicatiile mai jos:

Notatii si prescurtari folosite in proiecte de rezistenta :
S  = stalp.
etr = etrier.
C  = centura.
CB = centura boiandrug.
GT = grinda transversala.
GL
= grinda longitudinala.
CTN = cota terenului natural -diferentele de nivel pe intreaga suprafata a terenului.
CTA = cota terenului amenajat , CTS = cota terenului sistematizat.
CT0 = de acolo sau in functie de CT0 se stabileste adancimea de fundare, vezi cota zero.
cota zero = reprezinta cota de referinta si se considera placa peste beci/elevatie + sapa.
L = 1.30 de obicei se noteaza lungimea totala a unei bare de fier ,in cazul nostru un metru si 30 de cm.
Marimile asociate barelor de fier(valorile din imediata vecinatate a liniilor negre )fara nimic altceva, reprezinta lungimea pe portiunea dreapta a barei.
7Φ12/10 -> se citeste 7 bare cu diametrul grosimii 12 la distanta una de alta de 10 cm.
7Φ12/10/20 -> se citeste 7 bare cu diametrul grosimii 12 la distanta una de alta de 10 sau 20 cm.

marca(labelul) = valoarea numerica asociata unui element – fier.

•    cuzinetul

cuzinet si stalp

cuzinet si stalp

Cuzinetul reprezinta baza stalpului.
In imagine se vad doua zone separate ale cuzinetului :
c16/20 – reprezinta tipul de ciment folosit(unul cu rezistenta sporita)
c12/15 – zona mai voluminoasa dar cu rezistenta mai mica.
Cerculetele(bulinele) negre sunt barele de fier perpendiculare pe planul de sectiune.
In dreapta imaginii avem cotele de nivel – adancimea de la care se pleaca(-1.75).
Acele ciocuri sau indoituri scurte ale barelor (in imagine la 10 si 20 de cm) de obicei
constructorii executanti, nu le mai fac din comoditate.(de multe ori fierul de peste 18Φ in diamentru este destul de greu de indoit)
Deasemenea se observa cum stalpul are partea de jos a fierului indoita in exterior, si pozitionata in interiorul stalpului aceasta reprezentand modalitatea de imbinare sau legare in cuzinet.

•    stalpii

tipuri de stalpi

tipuri de stalpi

In imaginea de sus sunt doua tipuri de stalpi foarte folositi cu etrier dreptunghiular(S3) sau in romb(S4).
Gridurile/tabelele cu valori numerice(labelurile) reprezinta marca fiecarui element-fier(bulina neagra)
folosit la stalp(marca 7, 8 pentru S3 si 9 si 10 pentru S4).Ordinea in care apar in element este aceiasi din tabelul cu marci.
Deasemenea se observa cum stalpul S4 nu are cuzinet fiind doar un stalpulet(in general la case cu zidarie portanta) avand rol mai mult de legatura decat de sustinere.
Spre deosebire de S1 unde exista si cuzinetul F1(fundatia cuzinetului , aici se observa si valorile de nivel – 1.75
pentru cuzinet, 1.25 grinda de fundare, deci cuzinetii totdeauna sunt mai jos decat grinzile de fundare)
La cota zero(0.05) stalpii se leaga de fiarele lasate ca “mustati”; aici se observa lungimea mustatilor trebuie sa fie in intervalul 75- 1.20cm.
Deasemenea dispunerea etrierilor se face mai des(din 10 in 10 cm pe o portiune de 1.20 cm) spre zonele terminale(cota 0 sau 2.65) si mai rar pe zona de mijloc.

•    grinzile de fundare

grinda de fundare

grinda de fundare

Grinda de fundare reprezinta baza fundatiei.
Adesea constructorii pun aceste grinzi cu susul in jos din nestiinta sau neatentie.
De obicei baza grinzii trebuie sa fie mai rezistenta. Observati partea de sus are 4 fiare(buline negre) partea de jos 5.
Atentie la adancimea la care trebuie pusa(in cazul imaginii 2.65)
Se observa, deasemenea un beton de egalizare si tipul acestuia c6/7.5.
Atentie la modul in care se fac etrierii – zona de 35 de centimetrii este dublata.

•    elevatia si centura casei/fundatiei – boiandrugul

elevatie - agrafe - izolatie

elevatie – agrafe – izolatie

Elevatia reprezinta zona de beton de la grinda de fundare pana la centura fudatiei.
In cazul in care aveti beci aceasta reprezinta peretele beciului.
Partea de sus inainte de placa peste beci reprezinta centura(4 fiare cu diametru 12 + un etrier de lungime 1.10)
Se observa forma atipica mai lata decat mai inalta(25×20 cm) fata de forma unei grinzi care este invers(20×25).
Agrafele  pe care de obice, construcorii nu le mai pun, au rolul de a tine fiarele spre interior pentru a se asigura ca vor fi bine ingropate in beton.(constructorul trebuie sa se asigure ca fierul o sa fie cel putin la 2.5 cm in interiorul betonului  pentru orice element).In practica fiarele flambeza si tind sa nu stea la o distanta constanta una fata de alta. Deasemenea la cofrat se pun distantieri care pot fi fiare taiate la dimensiune pentru a mentine o distanta constanta intre peretii cofragului.

•    grinzile casei – grinda simpla

In imagine avem o grinda longitudinala simpla.
Asta inseamna ca fiarele de deasupra grinzii sunt continue.
Foarte important se observa cum etrierii sunt mai desi pe zona terminala a grinzii (din 10 in 10 cm pe o portiune de 1.10 cm) si mai rari pe burta grinzii (din 20 in 20 de cm pentru 92.5 cm).
Deasemenea se observa ciocurile de 10 cm pentru etrier – de obicei constructorii le fac mai mici.

•    grinzile casei – grinda complexa

Grinda complexa difera prin faptul ca fiarele din partea de sus a grinzii nu sunt continue ci “jointate“.
Spre deosebire de grinzile simple ,acestea  sunt proiectate pentru distante mari intre stalpi pentru o mai buna flexibilitate.
De obicei constructorii ignora acest detaliu si pun fiare continue.
Un alt element important(ignorat de constructori), pentru fiarele de la baza grinzii care leaga
stalpul din mijloc se face o dubla indoire(vezi marca 13 cu indoitura la 35 si o alta la 30 cm)

•    placa si calaretii

Calaretii sunt  acele fiare care au asociate numar de marca in cerculet  si care sunt indoite usor la capete. Se remarca densitatea fierului din 10 in 10 cm si deasemenea centura de dimensiune 30×20.

•    marca

se observa totalurile pe coloana si greutatea unui metru de fier de un anumit diametru ,foarte util la calculul cantitatii necesare de fier

Acoperisul

•  sarpanta, cosoroaba, pana, capriorii

Sarpanta casei nu este altceva decat structura de capriori/grinzi(cosoroaba, pana) din lemn care formeaza structura de rezistena a acoperisului unei case.  Prinderile intre elementele din lemn se fac cu “scoabe”, cuie sau diferite tipuri de profile metalice .

•  astereala, invelitoarea, izolatie, folie de vapori permeabila sau bariera

Astereala – stratul subtire de scandura compacta pozitionata peste capriori. Invelitoarea – zona vizuala din exterior a acoperisului, poate fi din tigla din diferite tipuri de material.  Linia intrerupta de sub vata minerala reprezinta o membrana de difuzie vapori, membrana permeabila la vapori, impropriu spus cu rol de bariera contra vaporilor.  Foarte important se observa acea zona de circulatie a aerului, care permite eliminarea vaporilor. In cazul in care nu exista acea zona de eliminare a vaporilor, o minima respirabilitate(de exemplu lemnu sau pereti din caramida respirabila) se poate folosi intradevar folie bariera de vapori dar numai in cazuri bine justificate, altfel efectul poate fi mai rau datorita condensului. Regula este bariera de vapori cat mai la interior pentru a evita condensul si folia de difuzie la exterior. Linia intrerupta de sub tigla reprezinta folie cu rol hidroizolant.

   saceag , pazie, invelitoare tabla/tigla,sindrila metalica

Aici intalnim si termenii  saceag si pazie.  Observam deasemenea foliea anticondens, permeabila la vapori ca mai sus.

•    sipca, contrasipca, coama, invelitoare cu tigla ceramica

Sipcile se monteaza de-a lungul fiecarui caprior, contrasipcile de-a lungul coamei . Invelitoarea trebuie sa fie ventilata, pentru a putea permite eliminarea vaporilor de apa. Din acest motiv, la acoperisul cu astereala se va monta obligatoriu si o sipca longitudinala cu dimensiunea de 48×48 mm,  care creeaza un gol de aer intre astereala si învelitoare care asigura un gol de aer permanent. Pentru a facilita accesul si eliminarea acestui aer se utilizeaza piesele de aerisire, care se monteaza in numar de minim 1 buc/10mp, o piesa montându-se în al doilea rând de la streasina, iar cealalta dispusa simetric în al doilea rând de sub coama.

Cum calculam Lc – lungime caprior
a – distanta dintre sipci
b – distanta dintre muchia inferioara a capriorului si prima sipca de sustinere
c – distanta dintre sipca superioara si vârful capriorului
n – numarul rândurilor de tigla
Lc = b + n*a + c

1. coama
2. mortar (se pot utiliza elementele de ventilatie coama)
3. tigla de câmp
4. tigla de aerisire
5. sipca transversala:          24×38 mm pentru tiglele mici    sau   30×38 mm pentru tiglele de 10 buc./mp
6. sipca longitudinala
7. folie anticondens
8. izolatie, 9. pazie, 10. caprior

•    acoperis ventilat, tigla de aerisire


Cel mai adesea la executie nu se tine cont de ventilatia acoperisului.  Apare astfel umezeala si deteriorarea prematura a elementelor acestuia.

Mai multe despre acoperisuri si terase vezi aici!

Hidroizolatia si izolatia termica
In proiectul de arhitectura cat si cel de rezistenta apar detalii legat de partea de hidroizolatie a casei.

• dop bitum + hidroizolatie 1c + 2b sau 2c + 3b

Se observa acel dop de bitum care izoleaza exteriorul(trotuarul) de peretele fundatie cu rol de separare; in cazul in care exista beci, protejaza impotriva infiltrarilor de apa dupa izolatie(in zona terminala a izolatiei la nivelul trotuarului). Hidroizolatia este protejata de un zid in exterior. Un alt element important este izolatia intre talpa peretilor de caramida si fundatia casei(hidroizolatie 1c + 2 b).   Mai multe despre hidroizolatie clik aici.

• polistiren extrudat


Sub placa (direct pe pietris/pamant sau beci) exista prevazut polistiren pentru izolatia termica. Uele proiecte prevad si o folie cu rol hidroizolant intre polistiren si pamanat. Observati hidroizolatia intre talpa peretelui exterior si fundatie + talpa subsolului, peretele subsolului si pietris/pamant. Deasemenea hartia Craft pusa deasupra polistirenului pentru a nu permite scurgerile laptelui de beton la turnare.  Citeste mai multe aici la cu ce si cum construim.

Avize necesare
Un proiect casa complet PAC(Proiect arhitectural de constructie) include pe langa proiectul de arhitectura,  partea de rezistenta,  instalatii electrice si sanitare.  Depinzand de situatie este posibil sa aveti nevoie si de PUD(plan urbanistic de detaliu), PUZ(Plan de urbanism zonal),  PUB(Plan de urbanism general),  PAD(Proiect arhitectural de demolare).
In certificatul de urbanizm emis de primarie  sunt trecute avizele de care aveti nevoie dupa caz: apa, gaze, mediu, studiu geotehnic, pud(daca terenul pe care construiti are deschidere de sub 12 metri).  Din acest certificat ar trebui sa rezulte si atat parametrii tehnici ai terenului cat si destinatiile admise.

Un proiect minimal pentru a obtine autorizatie de constructie inseamna arhitectura si planuri de rezistena ale fundatiei.  Daca construiti la oras este nevoie si de plan de instalatii.

Mai aveti nevoie de :

  •  taxele pentru avize utilitati cerute in certificatul de urbanism(in jur de 400-600RON)
  • taxa la primarie de emitere autorizatie de construire care este destul de mare(cuantum de 0,5% din valoarea estimata de catre primarie a investitiei).
  • taxa de timbru platita catre ordinul arhitectilor din Romania(OAR – 0,05% din valoarea investitiei).
  • taxa catre inspectoratul de stat pentru constructii: 0.1% din valoarea investitiei(se plateste esalonat).

Mai multe detalii gasiti AICI!

In constructie ….

Daca a-ti ajuns aici va recomand si :

http://luptapentrurosiamontana.wordpress.com/

http://www.faracianura.ro/

http://rosiamontana.org/index.shtml?cmd[291]=x-291-40066&cmd[292]=x-322-40066&cmd[300]=x-299-40066

16 comments on “Cum citim un proiect

  1. Foarte util, mersi frumos pentru explicatii!
    Am proiectul in mana, si ma uit la el ca matza-n calendar, pentru ca nu stiu cum sa verific daca constructorul il respecta sau nu.

    • Salut Alin
      ma bucur ca este util siteul ,acesta defapt a fost si unul din scopuri.
      Momentan nu am mai avut timp sa-l updatez dar sper ca sa continui(in 2 saptamani) deoarece mai am foarte multe de spus.
      am foarte multe informatii pretioase mai ales daca locuiesti in Bucuresti

  2. Salut,
    Nu locuiesc in Bucuresti, imi construiesc casa langa Brasov (la 30km de centrul Brasovului, in prima comuna din judetul Covasna – cerintele pentru autorizatia de constructie sunt mult mai domoale decat in judetul Bv, mai ales fata de resedinta).
    Am inceput constructia anul trecut, si am ramas fara buget dupa ce am turnat placa de beton peste parter :) Sper ca vara aceasta sa reusim sa reluam lucrarile.
    Daca ai nevoie (sau consideri utile) informatii specifice din aceasta zona a tarii, intreaba-ma si o sa-ti raspund punctual. Din pacate n-am gasit inca timpul necesar sa organizez toate actiunile prin care am trecut.


    Alin

    • pt brasoveni si bucuresteni(unde exista baumax si horbach )
      o sa va explic cum sa faceti sa va luati caramizile cu 15% mai ieftin.(asa zisa “garnatia pretului”)
      doar sa-mi fac putin timp

    • Cum spuneam urma sa postez o solutie “minune” pt. a cumpara mult mai ieftin decat pretul de raft. Eu am experimentat in Brasov. Te rog citeste “Cum sa cumperi materialele cu 15% mai ieftin” din “Solutiile Noastre” si anunta-ne daca a functionat Success :-)

  3. Am citit postul, mersi de info. O sa incerc metoda atunci cand o sa am nevoie de materiale pe care le vand si ei.
    Eu mi-am inceput casa cu caramida Siceram (Sighisoara), pe care, din cate am vazut eu, nici unul din cele doua magazine nu o vand. Am reusit s-o negociez la un depozit local la 2,48 lei/bucata (T30), fata de 2,66 cat ar fi vrut arabesque, sau 2,52 la ambient.
    Totusi, merita incercat!

    • salut , si eu am cumparat tigla de la siceram la un pret foarte bun, totusi nu sunt asa de sigur in ce priveste calitatea cu toate ca dau garantie 50 de ani :-) . cel putin la transport s-au spart cel putin 200 de tigle(evident ca mi le-au inlocuit)

      • Eu cunosc fabrica aia “dintotdeauna” (sunt originar din zona), si stiu ca, pana acum vreo 10 ani (de cand n-am mai auzit mai nimic despre ei), calitatea era medie spre buna. In ultima vreme vad ca au iesit cu oferte comerciale cel putin atractive (gen garantia asta de 50 de ani), iar in combinatie cu pretul, eu zic ca merita. In plus, stiu ca sunt ceva chimicale cu care poti “unge” tiglele pentru impermeabilizare si ceva mai multa duritate la suprafata. Cat despre perioada asta de garantie de 50 de ani, eu zic ca sunt toate sansele sa mai fie fabrica si peste atata timp.
        In zona de sud-est a Transilvaniei se folosesc pe scara larga materialele de la Sighisoara, si cel putin din ce am vazut eu, durabilitatea e acceptabila. La caramizi nu apar probleme, odata ce au fost acoperiti peretii, iar la tigla, inevitabil e nevoie de unele verificari & schimburi o data la cativa ani.
        Nu vreau sa le fac reclama, dar tinand cont ca pretul la caramida e sub 2/3 din pretul porotherm, de exemplu, eu consider ca iesi in castig folosind-o.


        Alin F.

  4. a fost interesant dar prea putin si prea standard,ideea este cum construim personalizat si fara exagerari de structura,de exemplu intrebi 100 arhitecti =cum fac o casa pe cadre doar cu parter?=si toti cei 100 i-ti raspund=simplu,stalpi de 30/30 si grinzi de 30/45 cu placa de 17cm=nu e oare asta standardism exagerat?daca doar parter marimile sant acestea pt.o cladire cu 4 etaje care sant?stalp de 1,20m/1,20m/si grinda de 1,20m/1,80m cu placa de 68 cm ?astia sat mascarici din arhitectura care i-si bat joc de operele de arta.o casa doar parter nu e o fortareata nici castel nici palat e o casa amarata pe cand un bloc cu 4 etejepoate fi fortareata. asa ca domnilor arhitecti si structuristi puneti mana pe treaba si calculati exact masurile ca dupa ureche stiu toti sa faca o casa pe cadre.

  5. sunt deacord ginditiva ca in italia sunt blocuri ci 4 etj care la parter nu are pereti portanti doar stilpi de 30-30 faceti calcul cita greutate sta pe acesti stipi ?

  6. Foarte consistenta descrierea!
    Ne bucuram ca mai sunt si profesionisti care posteaza lucruri de calitate, valoroase!
    Chiar sunt foarte incantat de portofoliul companiei dvs. si am o vaga impresie ca o sa colaboram pe viitor.
    Toate cele bune si la cat mai multe proiecte interesante!

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s